Acidul folic

Acidul folic Formula chimică

Acidul folic constă dintr-un sistem de inel pteridinic, acid p-aminobenzoic şi o moleculă de acid glutamic (denumirea chimică: acid pteroilglutamic). Folaţii care se găsesc în formă naturală sunt forme de acizi pteroilpoliglutamici cu două până la opt grupări de acid glutamic.

Introducere

Termenul folat este generic pentru un grup de vitamine B hidrosolubile ce include acidul folic şi folaţii care se regăsesc în formă naturală. Acidul folic este un compus folat de sinteză folosit în suplimentele vitaminice şi alimentele fortificate din cauza stabilităţii sale crescute. Denumirea vine de la latinescul folium – frunze, pentru că folaţii au fost izolaţi prima data din spanac, în 1941. În anul 1962 Herbert a urmat o dietă cu deficit de folat pe perioada mai multor luni şi a înregistrat evoluţia simptomelor de deficienţă de folat. Constatările lui stabilit criteriile pentru diagnosticul deficitului de folat.

Funcţi

Acidul tetrahidrofolic, care este forma activă a acidului folic în organism, acţionează ca şi coenzimă în numeroase reacţii metabolice esenţiale. Coenzimele de folat acţionează în calitate de acceptori şi donatori a unei unităţi de carbon în aceste reacţii. De asemenea, joacă un rol important în metabolismul unor aminoacizi, principalii constituenţi ai  proteinelor. Sinteza aminoacidului metionină din homocisteină necesită o coenzimă de tip folat şi, în plus, vitamina B12. Acidul tetrahidrofolic este implicat în sinteza a acizilor nucleici (ADN şi ARN) – moleculele purtătoare ale informaţiilor genetice în celule, şi, de asemenea, în formarea celulelor sanguine. Folaţii sunt, prin urmare, esenţiali în desfăşurarea normală a procesului de diviziune celulară, creştere, şi pentru funcţionarea optimă a măduvei osoase.

Funcţii principale sumarizate:

  • coenzimă în metabolismul aminoacizilor;
  • coenzima în sinteza de acizi nucleici;
  • formarea de celule sanguine la nivelul măduvei osoase.

Surse alimentare

Folaţii se regăsesc într-o mare varietate de produse alimentare. Cele mai bogate surse  sunt ficatul, legumele cu frunze verzi închise la culoare, fasolea, germenii de grâu şi drojdia. Alte surse sunt gălbenuşul de ou, laptele şi produsele lactate, sfecla, sucul de portocale şi pâinea integrală de grâu. Sintetiza de folaţi de către bacteriile intestinale nu contribuie în mod semnificativ la aportul de acid folic la om, deoarece sinteza bacteriană de acid folic este de obicei limitată la nivelul intestinului gros (colon), în timp ce absorbţia are loc, în special în partea de sus a intestinul subţire (jejun).

Conţinutul în folat al alimentelor

 

arahide 169
spanac 145
broccoli 114
sparanghel 108
ou 67
căpşuni 43
sucul de portocale (stoarse) 41
tomate 22
lapte integral 6.7
ficat de vită 592

Stabilitatea

Cele mai multe forme de folaţi din alimente sunt instabile. Păstrarea legumelor cu frunze proaspete, la temperatura camerei duce la diminuarea cu până la 70% a activităţii folaţilor din compoziţie în termen de trei zile. Pierderi considerabile, de asemenea,  apar prin scurgerea în apa de gătit (până la 95%) şi prin încălzire.

Interacţiunile pozitive

Utilizarea adecvata a acidului folic depinde de asigurarea aportului adecvat a celorlalte vitamine ale grupul B ca de exemplu vitamina B12, B6 si vitamina C, care sunt implicate în reacţiile chimice specifice metabolismului acidului folic. Vitamina C poate furniza, de asemenea condiţiile necesare de reducere pentru a păstra folaţii asimilaţi prin alimentaţie, şi o dietă cu deficit de folat este probabil să fie deficitară şi în vitamina C.

Interacţiunile negative

Mai multe chimioterapice (de exemplu metotrexat, trimetoprim, pirimetamina) inhibă enzima dihydrofolat reductaza, necesară în metabolismul folaţilor. Folosirea anti-inflamatoare nesteroidiene în doze terapeutice mari (de exemplu, aspirina, ibuprofen) folosite în tratamentul artritelor severe poate interfera cu metabolismul acidului folic.

Multe alte medicamente pot interfera cu absorbţia, utilizarea şi depozitarea folaţilor.

Acestea sunt alcoolul, colestiramina şi colestipolul (medicamente utilizate pentru scăderea colesterolului sanguin), agenţi antiepileptici cum ar fi barbituricele şi difenilhidantoina, sulfasalazine, utilizate în tratamentul colitei ulcerative. Medicamentele care reduc aciditatea la nivel intestinal, cum ar fi antiacidele şi medicamentele moderne anti-ulcer, interferează cu absorbţia de acid folic.

Studii recente au arătat că contraceptivele orale care conţin un nivel ridicat de estrogen au un impact negativ asupra statusului de acid folic, dar acest lucru nu a fost confirmat de alte studii în care s-au folosit doze mici de contraceptive orale.

Deficienţa

Deficitul de folat este una dintre cele mai frecvente deficienţe de vitamine. Poate fi rezultatul aportului inadecvat, defectului de absorbţie, metabolismului anormal, sau a cerinţelor crescute. Diagnosticul de deficienţă subclinică se bazează pe demonstrarea concentraţiei reduse de acid folic de la nivelul celulelor roşii sanguine sau pe alte dovezi biochimice, cum ar fi o concentraţie crescută a  homocisteinei, deoarece manifestările hematologice sunt de obicei absente. Simptomele timpurii de deficit a acidului folic sunt non-specifice şi pot include oboseală, iritabilitate şi pierderea poftei de mâncare. Deficitul sever de acid folic duce la anemie megaloblastică, o condiţie în care măduva osoasă produce celule roşii gigantice, imature. Într-un stadiu avansat al bolii apar simptome de slăbiciune, oboseală, dificultăţi de respiraţie, iritabilitate, dureri de cap, palpitaţii. Dacă nu este tratată, anemia megaloblastică poate fi fatală. Simptomele gastro-intestinale, de asemenea sunt rezultat al deficitului sever de acid folic. Deficienţa în timpul sarcinii poate duce la naştere prematură, sugari cu greutate mică la naştere şi întârzierea creşterii fetale. La copii, creşterea normală poate fi afectată şi pubertatea întârziată.

Deficitul de folat este foarte frecvent în multe părţi ale lumii şi este parte a problemei generale de subnutriţie. În ţările dezvoltate, deficit de acid folic poate fi întâlnit mai presus de considerentele economice la nivelul grupurilor defavorizate (de exemplu, persoanele în vârstă). Aportul redus de acid folic este de asemenea redus, la cei care urmează diete speciale(de exemplu, de scădere în greutate).

Tulburări stomacale (de exemplu, gastrită atrofică), ale intestinului subtire, (de exemplu, boala celiaca, boala Crohn) poate duce la deficit de acid folic, ca urmare a sindromului de malabsorbţie. În condiţii, cu o rată ridicată a turnoverului celular (de exemplu, cancer, anumite anemii şi afecţiuni ale pielii), cerinţele de acid folic sunt crescute. Aşa se întâmplă de asemenea, în cazul în timpul sarcinii şi alăptării, ca urmare a procesului de creştere rapidă a ţesuturilor în timpul sarcinii şi a pierderii  prin intermediul laptelui în perioada de alăptare. Persoanele sub tratament pentru epilepsie, cancer sau o infecţie, prezintă un risc ridicat de a dezvolta deficit de acid folic, la fel, pacienţii cu insuficienţă renală care au nevoie de regulat de hemodializă. Deficitul acut de acid folic a fost raportat a se institui într-un timp relativ scurt la pacienţii sub tratament de terapie intensivă, în special mai ales cei aflaţi pe nutriţie de tip parenteral.

Poate mai vrei sa afli si urmatoarele:

loading...

Lasa comentariul tau mai jos: