Grupuri de risc ale deficienþei de vitamine

  Grupuri de risc ale deficienþei de vitamineOdatã cu introducerea suplimentelor de vitamine la prepararea fãinii, cerealelor ºi altor produse, bolile datorate deficienþelor specifice de vitamine ca de exemplu, beri beri, scorbut, pelagra au devenit rare în þãrile industrializate. Totuºi în þãri din Africa, Asia, America Latinã bolile cronice bazate pe deficit alimentar continuã sã fie o problemã majorã de sãnãtate. Aici este nevoie sã fie eliminate deficienþele de vitamine A, C, complex vitamine B, ca ºi deficitul altor micronutrienþi (iod, seleniu, zinc, calciu).

Numeroase studii guvernamentale efectuate în þãrile industrializate indicã faptul cã deficienþe marginale ale vitaminelor manifestate prin simptomatologie nespecificã ca oboseala, dureri de cap nu sunt rare. Este dificil pentru fiecare individ în parte sã detecteze ºi sã conºtientizeze asemenea simptome. Deficienþa marginalã de vitamine reprezintã o stare de depleþie gradualã în care apar semne ale tulburãrii stãrii de bine asociatã cu anumite reacþii biochimice. Studiile au arãtat cã un numãr mare de oameni suferã de deficit nutriþional nerelevat la un examen fizic de rutinã. Se considerã de asemenea cã deficitul marginal de vitamine este legat de schimbãri fizice ºi comportamentale.

Cercetãri extensive au demonstrat cã 60 % din populaþia în vârstã suferã de deficit de aport alimentar de vitamina D, E ºi folat. Alte vitamine evidenþiate ca deficitare în aportul alimentar, importante nu doar pentru populaþia în vârstã sunt tiamina (B1), acidul pantotenic ºi biotina.

Mulþi indivizi luaþi în parte necesitã situaþii sau momente speciale ca de exemplu probleme de sãnãtate, obiceiuri sau stil de viaþã în care aportul cronic sau periodic de vitamine trebuie sã depãºeascã necesarul zilnic normal.

Grupurile de risc includ :

  • persoanele în vârstã;
  • adolescenþii;
  • femei tinere însãrcinate sau lãuze;
  • alcoolicii;
  • fumãtorii de þigarã;
  • vegetarienii;
  • persoanele care þin post sau dietã;
  • persoanele care abuzeazã de uzul laxativelor;
  • utilizatorii unor medicamente ca analgezice, contraceptive, medicaþie pentru afecþiuni cronice;
  • persoanele cu afecþiuni specifice ale tractului gastrointestinal.

Oricum deficienþa marginalã nu este specificã doar acestor grupuri. Influenþele graduale în stilul ºi modul de viaþã au influenþat dieta ºi au alterat aportul individual de vitamine ºi minerale. Viaþa dezordonatã, activitatea fizicã redusã, creºterea aportului de mâncare tip fast-food joacã un rol important în apariþia ºi menþinerea deficitului marginal de vitamine.

Ca urmare o proporþie semnificativã a populaþiei nu reuºeºte sã atingã dozele zilnice recomandate de vitamine.

 

Poate mai vrei sa afli si urmatoarele:

loading...

Lasa comentariul tau mai jos: